Galerie foto – O plimbare prin Iasi (restanta din Noiembrie 2010)
Feb 07Era si un text scris undeva la o masa din “La Bolta Rece”, dar nu reusesc sa imi mai aduc aminte unde l-am salvat. Asadar, va las in compania fotografiilor facute in cea mai recenta calatorie (din pacate, pentru ca as vrea sa calatoresc mai mult) ![]()
Pareri, critici, stuff like that? ![]()
Cursa de melci, editia “prima zapada”
Dec 16Nici n-a dat un praf de zapada si orasul a innebunit – cum si era de asteptat.
Nu inteleg logica de a merge cu maxim 20 KM/h pe un drum curat, fara urma de zapada (asezata, cel putin), polei sau alte cele – asa e tot orasul! Da, ninge, dar nu e nevoie sa mergem cu frana de mana trasa!!!
Am reusit sa fac drumul normal munca-acasa (~20 KM) in aproape doua ore. Oh joy, abia astept ziua de maine ![]()
Voi ati mai ajuns azi acasa? ![]()
Back from the dead. Doi. Via Vama Veche
Sep 21Stiu, se fac 17 ani, 9 luni si doua zile de la ultimul post.
Nu dati cu pietre, ca nu e vina mea. E vina partidului, ca m-a trimis la munca si nu mai am timp de muzici si alte lucruri atat de placute. Then again… am reusit sa ajung prin Vama, dupa 4 ani.
Chiar eram curios cum mai arata satul – auzisem de niste povesti horror, cu asfalt si case de sticla. Marea majoritate chiar sunt adevarate, si atmosfera e mult prea departe de ceea ce era candva aici.
Chiar si asa, m-am lasat cuprins de nostalgie si m-am asezat pe nisipul umed – aici lucrurile nu s-au schimbat nici un pic (in afara de cateva sezlonguri rasfirate in mijlocul plajei).
In alta ordine de idei – sper sa postez mai des in viitorul apropiat. Noapte buna.
Intrebari pentr-un pitic…
Aug 31Am revenit de pe varful norilor, aducand ploaia cu noi (pentru ca in Praga a plouat si a fost nor mai mereu, dar asta nu ne-a deranjat vreun pic), dar n-am reusit sa imi raspund la niste intrebari de-a dreptul elementare.
L-am intrebat chiar si pe unul dintre piticii din Kampa, si mi-a zambit amar. Trebuia sa mai petrec o viata langa el pentru a putea macar sa inteleg de ce lucrurile se intampla asa…
De ce oamenii zambesc cand treci pe langa ei?
De ce se aliniaza toti pe partea dreapta a scarilor, lasand stanga pentru cei grabiti?
De ce isi respecta toti munca si te ajuta fara sa ceara bani sau alte atentii?
De ce norii negri nu ii sperie si fiecare isi vede de drumul propriu?
De ce ploaia nu aduce noroi, ci doar racoare si aer curat?
De ce prefera calea corecta, in locul uneia mai scurte si mai usoare?
Doar atat am reusit sa rostesc, si apoi piticul s-a transformat in piatra – nu inainte de a ma ruga sa deschid ochii mult mai larg si sa incerc sa imi petrec mai mult timp intre ei, cei care au reusit – poate chiar sa devin unul dintre ei, atunci cand le voi semana suficient…
Sunset in Bucharest 10
Jul 13Fotografie facuta saptamana trecuta (cred
), de pe marginea Lacului Plumbuita.


















































