Nunta noastra – Partea 3 (Centrul vechi / Petrecerea)
Jul 27… and last, but not least – plimbarea si dansul in multime, plus petrecerea (la Caru’ cu Bere).
Nunta noastra – Partea 2 (Pregatirile / Cununia religioasa)
Jul 20… continuam cu episodul 2 din 3, pregatirile si cununia religioasa.
Nunta noastra – Partea 1 (Cununia civila / Palatul Mogosoaia)
Jul 18Inainte de a incepe sa va povestesc despre luna de miere, va invit sa vedeti cateva din (miile de) fotografii de la cel mai frumos “proiect” dus la bun sfarsit 
Enjoy!
Povesti din Castravetiland: Bucuresti – Varna – Bucuresti
Sep 30… sau traversarea celei mai urate tari vazute pana acum.
Nu, n-am innebunit, nu am plecat in vacanta in Bulgaria – precum marea majoritate a grataragiilor din R(r)omania, ci am plecat cu treaba pana in “capitala litoralului bulgaresc”.
Am avut de foarte multe ori gandul de a trage pe dreapta pentru a face o fotografie, ceva gen “cum imi voi aminti eu tara asta peste n ani”, doar ca – aproape de fiecare data – m-am lovit de lipsa unui subiect. Desigur, “dudaii” (asa cum zicea bunica mea ciulinilor 
) erau cel putin mirifici, dar nu meritau atat de multa atentie.
Nu va lasati indusi in eroare, nuantele usor artistice sunt creatia mea 100% – realitatea e putin mai spre gri-cacaniu (trebuie sa brevetez nuanta asta urgent). Tot cacanii sunt si drumurile, doar ca din punct de vedere calitativ – chiar daca nu in halul in care ma asteptam in urma povestilor horror auzite de la cei care au ajuns aici inaintea mea (nu, masina nu s-a rupt, dar asfaltul e prost).
Ca un sfat general – mergeti cu temele bine facute: nu va bazati pe GPS-uri (odata intrat in Ruse, iGO-ul meu a luat-o razna) si schimbati leii in tara (schimbul RON – LEVA este putin spus nesimtit daca faci greseala sa schimbi la vreo benzinarie sau butic).
Sa speram ca nu voi mai repeta episodul prea curand…
Back from the dead. Doi. Via Vama Veche
Sep 21Stiu, se fac 17 ani, 9 luni si doua zile de la ultimul post.
Nu dati cu pietre, ca nu e vina mea. E vina partidului, ca m-a trimis la munca si nu mai am timp de muzici si alte lucruri atat de placute. Then again… am reusit sa ajung prin Vama, dupa 4 ani.
Chiar eram curios cum mai arata satul – auzisem de niste povesti horror, cu asfalt si case de sticla. Marea majoritate chiar sunt adevarate, si atmosfera e mult prea departe de ceea ce era candva aici.
Chiar si asa, m-am lasat cuprins de nostalgie si m-am asezat pe nisipul umed – aici lucrurile nu s-au schimbat nici un pic (in afara de cateva sezlonguri rasfirate in mijlocul plajei).
In alta ordine de idei – sper sa postez mai des in viitorul apropiat. Noapte buna.
